Leeching

Autor: Leonardo Radoiu | Data: 03.04.2009

Leeching-ul (de la leech - lipitoare, in limba engleza) reprezinta o serie de practici non-etice prin care leecher-ul (persoana care desfasoara astfel de activitati) beneficiaza de pe urma informatiilor sau eforturilor altor persoane, fara a oferi ceva in schimb. Gama acestor actiuni este foarte variata si nu se rezuma doar la domeniul internetului sau calculatoarelor evident, insa voi trata subiectul din prisma aspectelor sale ce contravin netichetei.

De mentionat ca leeching-ul nu se refera la cei care incalca drepturile intelectuale ale altor persoane prin insusirea informatiilor sub forma de plagiat ci se refera la un comportament incorect in cadrul unei comunitati online ce partajeaza informatii liber sau in mod privat, dar intr-un context mai larg poate include si persoanele care isi asuma creditul pentru materiale obtinute legal sau ilegal din partea altora, in dauna autorului original. Comunitatile la care ne referim includ atit Internetul in ansamblu lui, dar si grupurile de utilizatori ce impartasesc informatii sau materiale intre ei.

Un prim exemplu, pe intelesul tuturor, este partajarea de fisiere. Folosind diverse programe (ce folosesc protocolul BitTorrent sau FTP) utilizatorii pot accesa depozite de informatii in retelele peer-to-peer (utilizator-utilizator) sau servere de stocare, in care schimbul de informatii se face in baza unor acorduri de bun simt si buna credinta. Aceste acorduri solicita utilizatorilor sai incarcarea de materiale in schimbul descarcarii altora si/sau partajarea libera a materialelor descarcate, pentru propagarea lor si pentru folosinta mai multor utlizatori. Insa aceste acorduri pot fi evident incalcate de cei rau intentionati, care intra in astfel de grupuri numai cu intentia de a prelua informatie fara sa ofere alta in schimb si, mai mult decit atit, fara sa o puna mai departe la dispozitia altor utilizatori.

De cele mai multe ori leecher-ii sunt depistati usor si repede de administratorii unor astfel de grupuri, mai ales cind intrarea in grup se face pe baza de nume de cont si parola. Insa comportamentul acesta se poate manifesta si fara oferirea unor date personale necesare identificarii. Acesta este cazul persoanelor ce detin situri ce afiseaza in continutul lor informatie de pe alte situri fara specificarea sursei si fara alterarea informatiei. Un astfel de exemplu sunt siturile care isi sporesc traficul afisind texte sau imagini in cadrul paginilor lor direct de pe siturile originale, prin folosirea unor elemente html de tipul <img>, <embed> sau <iframe> (direct linking). In acest caz, urmarirea unor astfel de persoane este mai anevoioasa, fiind necesara monitorizarea jurnalelor de server si a adreselor ip care "sug" informatiile.

Dar leecher-ul poate avea si alte intentii ascunse in spatele unui astfel de furt. Cei mai multi provideri de hosting (gazduire de situri), ofera abonamente de hosting pe baza unor pachete ce includ un trafic bine stabilit prin contract, restul traficului efectuat in plus fiind platit separat. Insa in cazul in care abonatul depaseste o anumita limita de trafic, peste un prag bine stabilit, accesul la situl sau este restrictionat si utilizatorii nu ii mai pot accesa continutul. Traficul sitului reprezinta chiar cantitatea de informatii (in megabytes ssau gigabytes) pe care cei ce navigheaza pe site o descarca, cum ar fi arhivele, imaginile si textele ce se afiseaza in browser. Tinind cont de acest lucru este usor de inteles ca atunci cind un leecher forteaza cresterea traficului unui site prin descarcarea continua a materialelor de pe el in mod public, in cadrul altui site, sau folosind programe speciale ce ruleaza pe diverse servere, traficul sitului ajunge sa depaseasca pragul la care el devine inaccesibil din cauza unor clauze contractuale sau cind serverul pe care este gazduit devine indisponibil din cauza suprasolicitarii lui.

Leeching se numeste si actiunea de accesare a unor servere (ftp, dial-up, wireless) fara cunostinta proprietarului, folosind dispozitive obisnuite sau fabricate special si prin utilizarea unor date de autentificare obtinute prin mijloace ilegale. Astfel de cazuri depasesc acordurile de bun simt si buna credinta mentionate mai sus si intra chiar sub incidenta legilor sau a altor regulamente.